luni, 12 ianuarie 2015

Moralitate


Trăim într-o societate ce încearcă să te schimbe,
Te ia,te amețește,și cu zâmbetul pe buze,te minte
Cu false promisiuni îți dă o stare de bine
Ca un joint fumat în doi,dar efectul trece,în fine.
Și te trezești lovit din toate părțile de realitate
Încercând să rămâi o persoană cu moralitate,
Să nu devii un robot integrându-te în societate.
Uite,deși am doar 20 de ani aproape împliniți
Îmi iubesc familia ca pe niște sfinți.
Și mă doare să văd cum tata s-a înstrăinat
Doar pentru niște afurisite de datorii la stat...
Cum mama muncește de dimineața până seara
Pierzându-și pe zi ce trece zâmbetul și bună starea.
Urăsc să văd cum alții taie și omoară,
Urăsc să văd cum omul devine o fiară
Pentru o afurisită de hârtie pictată
A cărei valoare este de fapt neînsemnată.
Și simt că trebuie să fac ceva,să scap
Dar nu apuc,oftez,îmi pun mâinile în cap.
Că a trecut o zi din viața asta de rahat,
Iar la finalul ei,tot nimic nu am realizat.
De ce am ajuns să fim mai răi ca niște hiene,
Să uităm de moralitate și să avem doar răutate-n vene?
Ei bine,soluția aceastei probleme este simplă:
Iubește-l pe cel de lângă tine în fiecare clipă.

©Bărbosu'